Polița PAD este asigurarea pe care legea o cere oricărui proprietar de locuință din România și acoperă exclusiv construcția împotriva a trei riscuri naturale: cutremurul, inundația din cauze naturale și alunecarea de teren. Nu acoperă incendiul, apa scursă din instalații, furtul sau bunurile din casă, iar despăgubirea are un plafon fix, același pentru toate locuințele de același tip.
Pe scurt, PAD este o plasă de siguranță minimă pentru catastrofe, nu o asigurare completă. În continuare afli cine trebuie s-o încheie, cum se citesc riscurile, ce date verifici pe poliță, ce faci la daună și ce riscă cine nu o are. Explicațiile sunt generale: prevederile legale și valorile se pot modifica, așa că pentru cazul tău verifică informațiile actuale publicate de ASF și de PAID sau discută cu un broker autorizat.
Ce este PAD și de unde vine obligația
PAD (Polița de Asigurare împotriva Dezastrelor) este o poliță standard, impusă prin Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, cu modificările ulterioare. Rostul ei este ca, după un dezastru natural, fiecare proprietar să primească o sumă minimă pentru refacerea locuinței, fără să depindă integral de ajutorul statului.
Polițele sunt administrate de PAID (Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale), o societate formată din asigurători, și se vând prin companiile de asigurare autorizate să le emită și prin intermediarii lor. Indiferent de unde cumperi PAD, condițiile sunt aceleași: aceeași acoperire, aceeași sumă asigurată pentru același tip de clădire, aceeași primă.
Ce o deosebește de o poliță obișnuită
| Element | PAD | Poliță facultativă de locuință |
|---|---|---|
| Caracter | obligatorie prin lege | aleasă liber |
| Riscuri | trei, fixe | stabilite prin contract, de obicei multe |
| Suma asigurată | fixă, pe tip de construcție | aleasă de tine, pe baza valorii bunului |
| Primă | aceeași pentru toți, pe tip | calculată individual |
| Bunuri din casă | neacoperite | pot fi incluse |
| Răspundere față de vecini | neacoperită | poate fi inclusă |
| Durată | un an | de obicei un an, cu reînnoire |
Pentru felul în care cele două se completează, vezi ghidul general despre asigurarea locuinței.
Cine trebuie să încheie PAD
Obligația revine proprietarului locuinței, persoană fizică sau juridică, pentru fiecare construcție cu destinație de locuință pe care o deține. Nu contează dacă locuiești efectiv acolo, dacă locuința e închiriată sau dacă o folosești doar în concediu.
Câteva situații frecvente:
- Apartament de bloc: fiecare proprietar încheie polița pentru apartamentul său, nu asociația de proprietari pentru tot blocul.
- Casă la curte: proprietarul încheie polița pentru casa de locuit.
- Mai multe locuințe: câte o poliță pentru fiecare.
- Locuință închiriată: obligația rămâne a proprietarului, nu a chiriașului; chiriașul își poate asigura doar bunurile și răspunderea, cum explicăm în Asigurarea pentru chiriași: bunurile proprii și răspunderea.
- Casă de vacanță: este tot locuință, deci intră sub obligație; detalii specifice în Asigurarea casei de vacanță sau a locuinței nelocuite.
- Locuință în coproprietate: se încheie o singură poliță pentru locuință; modul în care se înscriu coproprietarii îl afli de la emitent.
Important: Nu presupune că polița se reînnoiește automat. Dacă nu ai plătit reînnoirea, locuința poate rămâne neasigurată exact când apare evenimentul.
Cele trei riscuri acoperite, pe înțeles
PAD plătește doar pentru pagubele produse construcției direct de cele trei fenomene, așa cum sunt definite în condițiile poliței. Definițiile contează mult, pentru că explică de ce unele pagube cu apă sau cu fisuri nu intră.
Cutremurul
Prin cutremur de pământ se înțelege mișcarea seismică a scoarței terestre care afectează construcția. România are o zonă seismică importantă, Vrancea, iar pagubele pot apărea și la sute de kilometri distanță de epicentru. Sunt acoperite deteriorarea sau distrugerea structurii și a elementelor construcției, ca efect al seismului.
Nu sunt acoperite, de regulă, fisurile vechi, tasările lente ale fundației sau degradările din lipsă de întreținere, pentru că nu sunt provocate de cutremur.
Inundația din cauze naturale
Inundația, în sensul PAD, înseamnă acoperirea terenului cu apă ca urmare a unor fenomene naturale: revărsarea apelor curgătoare sau stătătoare, ploi torențiale, topirea bruscă a zăpezii, creșterea nivelului apei freatice și alte cauze naturale descrise în poliță.
Aici apare cea mai frecventă confuzie. O țeavă spartă, un calorifer fisurat sau o mașină de spălat care curge nu provoacă o inundație în sensul PAD. Acestea țin de riscul „apă de conductă” din polițele facultative, explicat în Inundația de la vecinul de sus: cum funcționează asigurarea.
Alunecarea de teren
Alunecarea de teren este deplasarea masei de pământ de pe o pantă, din cauze naturale, care afectează locuința. Este un risc relevant în zonele de deal și în unele cartiere construite pe versanți. Lucrările de excavare făcute de om, fără legătură cu un fenomen natural, de regulă nu intră aici.
| Situație | Intră în PAD? | Unde se poate acoperi altfel |
|---|---|---|
| Pereți fisurați după un cutremur | da, în limita sumei | polița facultativă, peste plafon |
| Râul ieșit din matcă inundă parterul | da, în limita sumei | polița facultativă, peste plafon |
| Apa de la vecinul de sus | nu | apă de conductă, răspunderea vecinului |
| Incendiu după un scurtcircuit | nu | polița facultativă |
| Mobila distrusă de inundație | nu | conținutul din polița facultativă |
| Gardul sau magazia luate de viitură | de regulă nu | anexe în polița facultativă, dacă sunt incluse |
Tipul construcției, suma asigurată și prima
Suma asigurată și prima PAD depind doar de tipul construcției, A sau B, nu de suprafață, de zonă sau de valoarea de piață. Tipul A cuprinde clădirile cu structură din materiale rezistente, tratate termic sau chimic (beton armat, metal, lemn, piatră, cărămidă arsă), iar tipul B pe cele din cărămidă nearsă, chirpici sau alte materiale netratate.
Încadrarea se face pe baza datelor despre construcție declarate la încheiere. Dacă nu ești sigur, documentele de proprietate, cartea tehnică a imobilului sau autorizația de construire te pot lămuri. Declară corect tipul, pentru că o încadrare greșită poate crea probleme la daună.
Valorile concrete pentru fiecare tip se stabilesc la nivel național și pot fi actualizate, așa că nu le lua din memorie sau de pe forumuri; verifică-le pe site-ul PAID ori în informațiile publice ale ASF în momentul în care încheii polița. Ce rămâne valabil indiferent de cifre: suma asigurată PAD este un plafon, frecvent sub costul real de reconstrucție, iar diferența rămâne neacoperită fără o poliță facultativă. Explicăm acest decalaj în Suma asigurată la locuință: subasigurarea și efectele ei.
Ce nu acoperă PAD
PAD nu acoperă nimic în afara construcției și a celor trei riscuri naturale. Lista de mai jos rezumă excluderile și limitele care surprind cel mai des:
- bunurile din locuință: mobilă, electrocasnice, electronice, haine, obiecte de valoare;
- alte riscuri: incendiu, explozie, furtună, grindină, apă de conductă, furt, vandalism;
- răspunderea civilă față de vecini sau alte persoane;
- anexele și construcțiile separate, în măsura în care nu fac parte din locuință;
- pagubele indirecte: chiria pentru o altă locuință, pierderile de venit;
- diferența dintre costul real de reparație și suma asigurată PAD;
- degradările preexistente sau cele provocate de lipsa întreținerii.
Pentru toate acestea există asigurarea facultativă, prezentată pe larg în Asigurarea facultativă a locuinței: acoperiri și clauze.
Atenție: Dacă ai doar PAD, în cazul unei inundații din cauze naturale vei primi bani pentru pereți și pardoseli, în limita plafonului, dar nimic pentru mobilă și aparate. Pentru multe familii, pierderea bunurilor este la fel de mare ca paguba la construcție.
Cum încheii, verifici și reînnoiești polița
Polița PAD se cumpără de la orice asigurător autorizat să o emită sau printr-un intermediar înregistrat, inclusiv online, și este valabilă 12 luni de la data indicată pe ea. Plata se face integral, la încheiere.
Ce verifici pe poliță
| Câmp | De ce contează |
|---|---|
| Numele proprietarului | trebuie să fie cel din actul de proprietate |
| Adresa completă | bloc, scară, etaj, apartament, ca în acte |
| Tipul construcției (A sau B) | determină suma asigurată |
| Perioada de valabilitate | data de început și data de sfârșit |
| Seria și numărul poliței | utile la verificare și la daună |
Seria poliței îți permite, de regulă, să verifici online, pe site-ul PAID, că polița există și este activă. Fă această verificare mai ales dacă ai cumpărat polița printr-un intermediar sau dacă ai nevoie de ea pentru bancă.
Reînnoirea
Pune-ți o notificare cu câteva săptămâni înainte de expirare. Dacă locuința este ipotecată, banca îți poate cere dovada reînnoirii; vezi Asigurarea locuinței cerută de bancă la creditul ipotecar. Dacă ai schimbat adresa de corespondență sau ai vândut locuința, ține cont că polița urmează locuința și proprietarul ei, nu persoana care a plătit-o.
Sfat: Încheie PAD și polița facultativă cu aceeași dată de început. Le reînnoiești împreună și eviți perioadele în care una dintre ele lipsește.
Ce faci când apare o daună acoperită de PAD
La o daună produsă de cutremur, inundație naturală sau alunecare de teren, anunți emitentul poliței cât mai repede, în termenul din condițiile PAD, și pregătești dovezile. Constatarea pagubelor o face asigurătorul, în numele PAID.
- Asigură-te că ești în siguranță: după un cutremur sau o alunecare, nu intra într-o clădire cu avarii vizibile până nu este verificată de autorități sau de specialiști; în urgențe sună la 112.
- Fotografiază și filmează pagubele din mai multe unghiuri, cu data vizibilă dacă se poate.
- Avizează dauna la emitent, cu seria poliței la îndemână.
- Pregătește actele: polița, actul de identitate, actul de proprietate și, la nevoie, documente emise de autorități despre eveniment.
- Nu demola și nu reconstrui elementele avariate înainte de constatare, în afară de măsurile urgente de siguranță, pe care le documentezi.
- Păstrează devizele și facturile pentru reparațiile făcute.
Despăgubirea se acordă în limita sumei asigurate PAD. Dacă ai și poliță facultativă, avizează dauna și acolo, pentru diferență. Lista completă de dovezi este în Dauna la locuință: dovezi, fotografii și documente utile.
Ce riști dacă nu ai PAD
Lipsa poliței PAD atrage o amendă contravențională, aplicată de autoritățile administrației publice locale, iar valoarea ei este stabilită prin lege și poate fi actualizată. Primăriile pot verifica existența poliței, de exemplu la plata impozitului pe clădire sau prin consultarea bazei de date PAID.
Consecința mai gravă apare însă după un dezastru. Legea prevede că proprietarii care nu au încheiat asigurarea obligatorie nu pot conta pe despăgubiri de la bugetul de stat pentru pagubele produse locuinței de aceste fenomene. Cu alte cuvinte, economia unei prime anuale mici poate însemna că rămâi complet descoperit exact când ai cea mai mare nevoie.
Mituri des întâlnite
- „Am facultativă, nu-mi mai trebuie PAD.” Fals: obligația legală rămâne, iar multe polițe facultative presupun existența PAD.
- „PAD acoperă și apa de la vecini.” Fals: acoperă doar inundația din cauze naturale.
- „Plătește valoarea apartamentului.” Fals: plătește cel mult suma asigurată fixă.
- „Locuința goală nu are nevoie de PAD.” Fals: obligația ține de proprietate, nu de folosire.
Esențialul în câteva rânduri
PAD este obligatorie, ieftină în raport cu riscul și utilă ca bază, dar acoperă doar construcția, doar trei fenomene naturale și doar până la un plafon fix. Tratează-o ca pe primul strat al protecției, verifică-i datele și valabilitatea și completeaz-o cu o poliță facultativă dacă vrei să-ți protejezi realist casa și bunurile. Pentru valorile actuale și pentru situații speciale, consultă informațiile oficiale PAID și ASF sau un broker autorizat.
De reținut:
- PAD este obligatorie pentru orice proprietar de locuință, locuită sau nu;
- acoperă cutremurul, inundația naturală și alunecarea de teren, doar pentru construcție;
- suma asigurată și prima depind doar de tipul construcției, A sau B;
- apa de conductă, incendiul, furtul și bunurile nu intră;
- lipsa poliței aduce amendă și te poate lăsa fără sprijin de la stat după un dezastru.
Întrebări frecvente
Cât timp este valabilă polița PAD?
Polița PAD este valabilă 12 luni de la data de început înscrisă pe ea. După expirare trebuie reînnoită, altfel locuința rămâne neasigurată obligatoriu.
Chiriașul trebuie să încheie PAD?
Nu. Obligația aparține proprietarului locuinței. Chiriașul își poate asigura, facultativ, bunurile proprii și răspunderea față de proprietar și vecini.
PAD acoperă inundația produsă de o țeavă spartă?
Nu. PAD acoperă doar inundația din cauze naturale, cum ar fi revărsarea unui râu sau ploile torențiale. Țeava spartă ține de riscul de apă de conductă din polițele facultative.
Cum verific dacă polița mea PAD este valabilă?
Folosește seria și numărul poliței pentru verificarea online oferită de PAID sau întreabă asigurătorul care a emis-o. Verifică și ca numele, adresa și tipul construcției să fie corecte.
Dacă am PAD și facultativă, cine plătește la cutremur?
PAD plătește prima, în limita sumei ei asigurate. Polița facultativă poate acoperi diferența până la valoarea pagubei, în limitele și cu franșizele prevăzute în contract.
