Termenele la daună: cât are asigurătorul și cât ai tu

Termenele la daună sunt intervalele de timp în care fiecare parte dintr-un dosar trebuie să facă ceva: asiguratul să anunțe evenimentul și să depună actele, asigurătorul să constate, să răspundă și să plătească, iar la sfârșit, dreptul de a cere despăgubirea să nu se prescrie. Cine pierde un termen poate pierde, parțial sau total, o despăgubire pe care altfel ar fi primit-o. De aceea, termenele merită tratate ca un calendar al dosarului, nu ca un detaliu.

Mai jos vezi ce termene apar, cine le stabilește, ce se întâmplă când sunt depășite și cum le urmărești în practică. Pentru imaginea de ansamblu a procedurii, ai și ghidul principal despre dosarul de daună.

Ce tipuri de termene există într-un dosar de daună?

Există patru categorii, iar fiecare are sursa ei: poliță, norme, lege sau practică. A le deosebi te ajută să știi unde cauți numerele exacte.

Fiecare asigurare are particularitățile ei. La RCA, termenele de ofertă și de plată sunt reglementate mai strict, fiindcă ești un terț păgubit. La CASCO sau la locuință, contractul are un cuvânt mai mare de spus, iar normele generale îl completează.

Cât timp ai pentru avizare și pentru documente?

Ai de obicei un termen scurt pentru avizare, de câteva zile, și unul mai flexibil pentru documente, care se poate prelungi dacă ai motive întemeiate. Termenul exact îl citești în condițiile poliței, la capitolul despre obligațiile asiguratului.

Pașii practici se leagă direct: anunți evenimentul, descrii în câteva fraze ce s-a întâmplat, primești un număr de dosar și o listă de acte. Despre cum arată o avizare corectă și ce canale folosești, vezi Avizarea daunei: cum și când anunți asigurătorul.

Dacă nu poți respecta termenul pentru documente, scrie asigurătorului înainte de expirare, explică motivul și cere o prelungire. Cererea scrisă, trimisă la timp, te protejează mai bine decât un document depus târziu fără explicații.

Atenție: Depășirea unui termen contractual nu duce automat la pierderea dreptului. Totuși, ca să nu depinzi de interpretare, tratează fiecare termen ca obligatoriu.

Cât timp are asigurătorul să răspundă și să plătească?

Asigurătorul trebuie să constate dauna, să-ți comunice răspunsul motivat și să plătească într-un termen stabilit prin norme sau prin poliță, care curge de la depunerea documentelor complete. Dacă lipsesc acte, termenul de obicei se oprește până le depui.

Detaliile contează:

• Termenul începe de la dosarul complet, nu de la prima telefonare;
• cererile suplimentare de documente pot suspenda termenul, dar trebuie făcute motivat și, de preferat, o singură dată, nu la nesfârșit;
• plata se face după acceptare, în termenul prevăzut, iar întârzierile pot atrage dobânzi sau penalități, în funcție de lege și de poliță.

Cifrele exacte se pot modifica odată cu normele, așa că le verifici la momentul dosarului, pe site-ul autorității de supraveghere sau în condițiile poliței. Dacă asigurătorul depășește termenele, ai pașii din Refuzul plății la daună: ce poți face, pas cu pas și, dacă e cazul, Reclamația la ASF împotriva asigurătorului: când și cum.

Ce se întâmplă dacă asigurătorul întârzie?

Întârzierea nejustificată îți dă dreptul să ceri explicații scrise, să reclami și, în unele cazuri, să ceri dobânzi sau penalități. Nu aștepta la nesfârșit: după depășirea termenului, trimite o petiție care citează data depunerii dosarului și termenul aplicabil.

Dacă răspunsul nu vine sau este evaziv, poți escalada, în ordine:

1. petiția scrisă către departamentul de daune sau de reclamații, cu dovadă de primire, vezi Petiția către asigurător: cum o scrii și ce anexezi;
2. reclamația la autoritatea de supraveghere a asigurărilor;
3. soluționarea alternativă a litigiilor, descrisă în SAL-FIN: soluționarea alternativă a litigiilor cu asigurătorul;
4. instanța, ca ultimă variantă, de preferat cu avocat.

Ține minte că fiecare pas începe cu dovezi bine ordonate. Un dosar cu date clare, fără lacune, este cel mai bun argument că ai respectat partea ta de termene.

Ce este prescripția și în cât timp te privește?

Prescripția este termenul după care nu mai poți obliga în instanță asigurătorul să plătească, chiar dacă dreptul tău a existat. Termenul general din dreptul civil este de obicei de trei ani, dar începutul lui și durata pot diferi în funcție de tipul de asigurare, de felul cererii și de legea aplicabilă.

Câteva observații utile:

• termenul de prescripție este diferit de cel de avizare și nu se înlocuiesc;
• anumite acțiuni, cum sunt cele de regres între asigurători, au propriile reguli;
• un act al asigurătorului, de exemplu recunoașterea dreptului, poate influența cursul prescripției;
• o contestație în interior, la asigurător, nu oprește automat prescripția.

Pentru o asigurare de persoane sau una de viață, perioada și condițiile pot fi diferite, mai ales când beneficiarii sunt alții decât asiguratul, vezi Beneficiarii asigurării de viață: cum îi desemnezi corect. Dacă mizele sunt mari sau dosarul stă mulți ani, un avocat te poate ajuta să nu pierzi dreptul din cauza unei date.

Cum îți ții evidența termenelor?

Cel mai simplu este un tabel cu trei coloane: ce termen, până când, cine trebuie să acționeze. Îl completezi la fiecare comunicare nouă, cu data scrisă a primirii.

Exemplu de rânduri: „avizare, trimisă în ziua evenimentului, confirmată prin e-mail”, „documente cerute, de depus până la data din cerere”, „răspuns așteptat, la un număr de zile de la depunerea dosarului complet”. Setează o alarmă în telefon cu două zile înainte de fiecare scadență. Păstrează în același dosar numărul de înregistrare și corespondența, ca să poți dovedi ușor datele.

Pe aceeași temă, citește și Indemnizația de asigurare de viață: cum o ceri.